Set de bijuterii GANELLI Statement din pietre semiprețioase Agate braziliene, Jad Serpentin și Perle naturale de cultură
compus din:
✔Colier Statement 
✔Brățară.
✔Cercei din 2 elemente.
❤Bijuteria se livrează în ambalaj premium CADOU -cutie set bijuterii.
Bijuterie creată și lucrată manual în România de Ganelli© din pietre semiprețioase:
-Agate braziliene
-Perle naturale de cultură
-Jad Serpentin
--metal: INOX (stainless steel)
-Lungime: colier: 45-50 cm (reglabil)
                 brățară: 18 cm +5cm (prelungire reglabilă)
                 cercei:  2,5 cm/5,5 cm
 

Agate

Denumire: Piatra semiprețioasă a fost botezată pentru prima dată de Theophrastus, filozof şi naturalist grec, care a descoperit-o pe malurile râului Achates, pe teritoriul Siciliei de azi.

Descriere: Între pietrele folosite în podoabe, bijuterii sau ornamente, agatul ocupă un loc special. Este o piatră fascinantă prin infinitatea de modele, texturi și culori pe care le prezintă.
Culorile agatei pot varia semnificativ, în funcţie de modul în care sunt distribuite mineralele din fiecare fâşie a pietrei, astfel determinând o multitudine de tipuri de agate, de la agat enhidric, agat de muchi, agat de foc, până la agat indian, brazilian, de Botswana, agat curcubeu și multe altele.

Istorie și răspândire: Agatul a fost folosit de oameni încă din preistorie, cu mii de ani în urmă. În Grecia Antică și în Imperiul Roman a fost cea mai cunoscută piatră de podoabă, șlefuită sau sculptată în camee. Încă din anul 1000 î.C. a fost folosit de vechii egipteni pentru sigilii, obiecte de podoabă, inele, amulete și vase. În timpurile moderne, bijutierii Art Nouveau au fost cei care au redat măreția acestei pietre, folosind în mod special agatele viu colorate. În secolul XVII, începe utilizarea agatului pe scară industrială, fiind combinat în obiectele de podoabă cu aur și argint. Astăzi agatul este montat în cele mai fanteziste bijuterii, iar bucățile mai mari tăiate și apoi șlefuite sunt obiecte ornamentale deosebite.
Zone faimoase cu exploatări de agat au existat în Italia, Germania și India dar acum sunt secătuite. Dar există depozite enorme în Brazilia, Uruguay, Mexic sau Madagascar.
Cele mai cunoscute și mai frumoase agate din România se găsesc în Munții Apuseni, la Brad și Techereu.
 

Jad Serpentin

Este o varietate de Jad supranumit și Jad Coreean caracteristic find culoarea în nuanțe de galben muștar sau kaki.
Este una din pietrele sacre pentru chinezi și mayași.
 

PERLE NATURALE DE CULTURĂ

„O femeie are nevoie de nesfârşite şiraguri de perle.” Coco Chanel

Denumire: Etimologia cuvântului „perlă” are diferite origini. Derivațiile teutonice provin de la cuvântul beere, care înseamnă boabă sau grăunte. Derivațiile latine sunt pirium, sfera și pirula, (pară). Romanii uitilizau denumirea grecească „margarita”, care descria un obiect de o valoare unică, specială, simbolizând persoana iubită sau copilul preferat, chiar și la noi se foloseste denumirea de "mărgăritar", în China denumirea provine din cuvantul  chinezesc jhen-gzhu care se pronunță zengug.

Descriere: Perlele sunt alcătuite din mii și mii de straturi concentrice de sidef cu care molusca înconjoara un corp străin intrat în cochilie, în fucție de forma corpului străin perlele pot avea diferite forme de la perfect rotund, atunci când corpul din moluscă nu se lipește de cochilie, la baroc atunci când nucleul se lipește de chochilie, iar perla se dezvoltă într-o formă neregulată sau aplatizata, până la fantezie (bicolore) ce apar atunci când mai multe perle se lipesc întâmplător una de alta.

---

Strălucirea este dată de strălucirea unei pete de lumină care se reflectă pe suprafața perlei; cu cât acest contur este mai mare cu atât strălucirea e mai bună.
Luciul este dat de calitatea și culoarea sidefului și indică gradul de reflexie și de strălucire al suprafeței unei perle; o perlă de bună calitate trebuie să reflecte astfel încât să se distingă obiectul reflectat.
Culoarea variază foarte mult și este în funcție de specia de moluscă, precum și de conditiile mediului în care a trăit scoica (temperatura apei, curenti, hrană); culoarea poate varia de la alb, galben, roz, bleu sau verde până la argintiu, brun, gri închis și negru.

Istoria și Formarea Perlelor 
Perlele naturale iau naștere atunci când între cochilie și manta pătrunde un corp străin (parazit micro-organic sau fir de nisip). Acesta irită mantaua care începe să secrete sidef prin celulele epiteliale, pentru a se proteja de o posibilă iritație. Molusca depune în jurul acelui corp mii și mii de straturi concentrice de sidef, care este perla. Acest proces poate dura între 10 și 20 de ani. În timpul procesului de formare al perlelor, lumina pătrunde în straturile foarte subțiri de sidef, producând fenomenul de irizație al perlei. Substanțele care compun o perlă sunt aragonitul 85-90% (cristale de carbonat de calciu), conchiolina 4-6%, un compus organic care formează scheletul perlei și apă 2-4%.

Fiecare moluscă, secretă o culoare proprie de sidef. De aici rezultă unicitatea și marea diversitate de culori și irizări ale perlelor, fiind extrem de greu de găsit seturi de perle cu aceeași nuanță. Sideful este format la rândul său din milioane de plăcuțe microscopice de aragonit, în forme hexagonale și poligonale. Sideful mai conține biopolimeri elastici (lustrin și chitin) și proteine mătăsoase. Acest complex de substanțe organice dau aspectul irizant al sidefului și atingerea unei durități foarte mici, perlele fiind considerate pietre relativ moi.

Perlele naturale sunt sau „sălbatice”, uneori denumite "veritabile" formarea lor este accidentală și foarte rară (rata fiind de 1 la 1 000) sau începând cu secolul al XX-lea de "cultură" producția lor fiind indusă de către producători prin introducerea unui țesut sau microfibră în cochilia moluștei, acestea fiind la fel de "veritabile" ca și cele sălbatice, ba mai mult, vechea metodă de obținere a perlelor, astăzi ar fi considerată o barbarie datorită numarului extrem de mare de moluște ucise pentru câteva perle obținute.

Cultura perlelor în apă sărată - a apărut în Japonia la începutul secolului al XX-lea, când Kokichi Mikimoto a conceput și testat cu succes primele metode de cultivare a scoicilor Akoya. Mikimoto a descoperit că există anumite scoici care produc perle atunci când un fir de nisip intră în cochilia acestora, Molusca produce sidef pentru a acoperi orice corp stăin care intră în cochilia sa. Cu cât straturile de sidef sunt mai numeroase, cu atât valoarea perlei este mai mare. Astfel el a încercat să crească acele moluşte si să le determine să producă perle.
Astazi sunt cultivate în special 6 specii de soici marine din genul Pinctada și Pteria exploatate în mod obișnuit, care trăiesc în Marea Mediterană, Marea Roșie, în regiunile calde ale Oceanului Indian, Pacific și Atlantic. O scoică marină perliferă produce, în general, o singură perlă.
Cultura perlelor de apă dulce - este atestată încă din secolul al XIII-lea, China fiind în prezent liderul mondial al producției. Perlele naturale de cultură în apă dulce sunt cultivate în lacuri și râuri din speciile Hyriopsis cumingii în Asia și Amblema în America de Nord și Europa de Nord. La aceste specii, o singură scoică poate produce mai multe perle odată, uneori chiar peste 20, fiind recoltate după 2-6 ani. 

Știați că

• Cea mai mare perlă naturală din lume cunoscută până în prezent, are un diametru de 238 mm și greutatea de 6,4 kg. Este o perlă nesidefată, fiind calcaroasă și produsă natural de către scoica Tridacna Gigas, familia Tridacninae. A fost descoperiă accidental de un scufundător căutator de perle în apele insulei Palawan din Filipine. Denumită inițial “Perla lui Allah”, iar ulterior “Perla lui Lao Tzu”, datorită unei legende inventată de primul proprietar al acestei perle, Wilburn Cobb. În anul 1982 a fost estimată 36 milioane €, iar în 2006 la 61,850,000 $.
• Perlele sunt menționate în China în anul 2206 î.Hr. ca făcând parte din tributul plătit regelui Yu.
•  În lumea musulmană perla era corelată cu simbolul femeii virgine,
• În Roma antică, perlele erau deosebit de prețuite de către aristocrați, fiind singurii care aveau dreptul să le poarte.
• În Evul Mediu li se va atribui un simbol sacral, ca semn al dragostei față de Dumnezeu, ele fiind menționate în Noul Testament.
• Astazi în culturile de perle, o scoica de apă sărată, dupa recoltarea delicată a perlei( nu taiată ca în trecut) este reintrodusă în mediul marin pentru refacerea coloniei, iar una de apa dulce produce mai multe perle deodată, apoi este refolosită de mai multe ori la cultivarea de perle.